Manastirea Lainici AŞEZARE
Judeţul Gorj a fost binecuvântat cu o mulţime de mănăstiri ce stau ca nişte sateliţi conectaţi la cerul divin şi care la rândul lor conectează pe orice doritor ce însetează după cunoaşterea lui Dumnezeu. Unul dintre cele mai importante obiective religioase şi turistice din judeţul Gorj este Sfânta Mănăstire Lainici din oraşul Bumbeşti Jiu. Mănăstirea Lainici, aşezată la mijlocul mirificului defileu al Văii Jiului, la 25 km distanţă de Petroşani şi la 32 km de Târgu Jiu, aparţine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Actuala şosea ce tranzitează miraculos inedita trecătoare a Defileului Jiului a fost construită începând prin anii 1880 de meşteri pietrari deosebiţi aduşi din Italia. S-a continuat în perioada interbelică şi s-a asfaltat abia după anii '50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit şi linia ferată Bumbeşti - Livezeni având 38 de tuneluri lucrate în piatră într-o mare artă de către meşterii italieni. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia şi Ardeal din zona Gorj şi Hunedoara era Pasul Vulcan, "drumul lui Mihai Viteazul", pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Româneşti în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcineşti, se trecea prin Schela, Arsuri, pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m şi se cobora în Vulcan, Paroşeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total, într-o sihăstrie consacrată vieţii monahale. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

Manastirea Lainici DENUMIRE
Denumirea de Lainici este învăluită într-un mare mister. S-au emis diferite ipoteze etimologice, privind toponimia, dar au rămas incerte la nivel interpretativ. O interpretare etimologică a cuvântului Lainici îl consideră de origine grecească: în greaca veche, lainos înseamnă "de piatră", în cazul nostru - "trecătoare prin munţi de piatră". Altă interpretare, mai plauzibilă, ar fi aceea că termenul ar deriva de la numele unui trib geto-dac, al Lailor, care este binecunoscut prin secolele al IV-lea al V-lea împreună cu al bessilor în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanţă de Lainici. Adevărul rămâne încă nedescoperit, mulţumindu-ne cu frumoasa denumire de LAINICI.

DATARE ISTORICĂ
Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii, necunoscându-se oficial şi istoric începuturile sale. După tradiţie, Sfântul Nicodim, marele ctitor de lăcaşuri sfinte din ţară, ar fi construit după Vişina şi un schit din lemn aici, la Lainici. Prigoana împărătesei imperiului Austro-Ungar Maria Tereza, care a distrus majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, la jumătatea sec. al XVIII-lea, se pare că ar fi ajuns până aici. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă. Cert este că din a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780 şi se pomeneşte într-un sinet în care donează mănăstirii o moşie.


Continuare >>>




Mănăstirea Lainici nu are cont pe Facebook
şi nici pe alte reţele de socializare.